Aplicațiile finale pentru CEaC

Astăzi au apărut pe site-ul capitalaculturala2021.ro aplicațiile finale ale orașelor rămase în competiție pentru titlul de Capitala Culturală Europeană 2021. După cum am anunțat pe http://www.cluj.pro, acestea au avut termen de depunere în 12 august. Voi face o scurtă trecere în revistă a proiectelor, pentru că titlul CEaC (Capitală Europeană a Culturii) nu-i este acordat unui oraş pentru patrimoniul cultural, ori pentru oferta sa culturală dinamică.

Evenimentele actuale stau doar la baza depunerii candidaturii, dar nu pot face parte din dosarul de candidatură. La fel, monumentele: CEaC nu este o variantă a patrimoniului mondial UNESCO sau a mărcii patrimoniului european. Ghidurile europene mai spun că în afară de calitatea proiectelor, contează și susținerea lor din partea comunităţii de afaceri şi al autorităţilor politice. Probabil că pe aceste considerente urmează, între 8 și 14 septembrie vizite ale Juriului în fiecare din cele 4 orașe preselectate (în Cluj pe data de 9).

În 15-16 septembrie are reuniunea de selecție – o discuție a Juriului cu fiecare echipă de proiect, iar numele orașului câștigător va fi anunțat până la sfârșitul anului 2016 (neoficial, se va ști peste exact o lună, adică pe 23 septembrie).

Proiectul clujean își propune să implice comunitățile și să mobilizeze cultura pentru transformarea orașului într-unul european de referință în domeniul artei și culturii. Orașul anului 20121 este imaginat ca un laborator urban, unde inițiativele culturale, sociale și economice să fie încurajate să crească și să-și atingă potențialul.

Dacă proiectul devine realitate, Clujul are șansa de a explora valorile și abordările Estului, de a le adăuga celor din Vest și de a propune noi modele de producție culturală, socială și economică în Europa. Singurul minus al candidaturii este că nu implică zonele limitrofe. Există și o temă ce implică întreaga regiune a Transilvaniei  – Transylvania Myths Europe – Mitologia Transilvaniei la confluența cu Europa, dar proiectul se adresează în principal populației de 450.000 de locuitori din oraș și zona metropolitană.

Și Timișoara își propune să pună în mișcare energia civică. Spre deosebire de echipa ardeleană însă, cea bănățeană vrea să exporte lumina, recte valorile în care crede, în alte orașe din Europa. Un proiect prea idealist, după mine – și cam pierdut în metafore. Abordează o problemă delicată, aceea a crizei valorilor europene, și nu știu în ce măsură Juriul este dispus să promoveze un asemenea dialog în cadrul unui proiect oficial. Cunoscând Timișoara, orașul părea principalul candidat al Clujului, dar proiect propus este inferior. O idee interesantă totuși, venită dintr-un curaj al disperării 🙂

Baia Mare s-a transformat dintr-un outsider (datorită viitorului său fost primar), într-un candidat important, prin Cultura ospitalității. Proiectul își propune să scoată mica urbe maramureșeană dintr-o inerție la care orașele post-industriale de mărimea sa par a fi condamnate. Argumentul său este că problemele sunt rareori rezolvate în cadrul sistemului care le-a generat.  Baia Mare se vrea integrator și mediator regional, deschizând relații cu parteneri din Ucraina, Polonia și Ungaria

Dintre toți, Clujul are cele mai mari șanse să primească titlul, dar aceasta nu se va întâmpla datorită valorii evenimentelor sale actuale, ci a proiectelor culturale din programul prezentat, unul orientat spre viitor. Un festival nu poate schimba un oraș, poate contribui doar la imaginea lui, cosmetizând-o. Festivalul este o poză, un semnal: aici suntem, în stadiul acesta am ajuns.

Iar adevărul e că în centrul, nordul și vestul țării sunt orașe care încearcă să iasă din anonimat: după Sibiu, și-a (re)descoperit vocația europeană Clujul. Vin din urmă Oradea, Alba și Timișoara. Parcă din pământ, apare și Baia mare în pluton. Șansa Clujului este că primii doi urmăritori nu au luat în serios candidatura, iar Timișoara nu a crezut în ea. Baia Mare, singurul competitor serios. Dacă va câștiga East of West, poate că vom avea șansa să descoperim Cultura cum Inspiră (excelență artistică), Conectează (conferă putere comunităților) și Lucrează (economie creativă).

 

Reclame

La est de vest, cultura ospitalității, sau… luminează orașul?

Trei concepte diferite, trei aplicații finale depuse azi pentru Capitala Europeană a Culturii 2021. Clujul propune sub sloganul Servus! proiectul La est de vest, Baia Mare – Cultura ospitalității, iar Timișoara – Luminează orașul. București, cu Orașul invizibil, pare atât de subtil că iese cu totul din calcule.

Prin ce diferă aceste proiecte? Miza echipelor este să convingă Juriul european că orașul se află într-un punct de inflexiune, iar acordarea titlului CEaC ar putea valorifica potențialul cultural, descătușând energiile creatoare.

Baia Mare își propune să devină, dintr-un oraș industrial în derivă, o adevărată rampă post-industrială a regenerării urbane. Totuși, nu văd cum ar ajuta la asta 300 ecrane LCD. Proiectul cuprinde și idei frumoase, cum ar fi conectarea ariilor urbane și rurale ori sprijinul celorlalte 4 județe din regiunea Nord-Vest: Bihor, Sălaj, Satu-Mare și Bistrița. Vorbim totuși de o competiție pentru capitala europeană a culturii, nu de cea regională – competiție pe care Baia Mare ar câștiga-o detașat pe principul: Clujul are deja.

Următorul concurent al Clujului este Timișoara, care-și amintește că a fost primul oraș european cu iluminat public și-și propune să lumineze orașul (prin cetățenii săi). A ajuns la acest concept (cam sforăitor, după mine, prea din condei), trecând prin REVOLutionary și Channel of Cultures penultimul reflectând etosul unui oraș inter- și multicultural. Toate aceste etape și bâjbâieli confirmă faptul că Timișoara se află într-o etapă de redefinire a identității sale culturale. Altfel, orașul are un patrimoniu generos, și-a refăcut centrul istoric și revine în prim-planul cultural.

Proiectul clujean, cel mai ambițios, își propune să transforme orașul într-un de calibru european al culturii și artei contemporane. Cum asta? Prin a federației de comunități existente, într-o uniune, prin care să-și atingă potențialul, și a orașului, într-un laborator urban. Aliații săi sunt, paradoxal, doi băimăreni: artistul Adrian Ghenie și viitorul fost primar Cherecheș. Reproșul făcut în faza anterioară de către Juriu a fost lipsa partenerilor internaționali de calibru, Clujul dorind parcă să se afirme după lozinca liberală prin noi înșine. Cât despre București, emis datorită denumirii invizibile, a demonstrat că are cu ce, are unde, dar încă nu are cu cine – iar imaginea capitalei nu este susținută de realitatea de fapt.

Ce viziune va câștiga, asta depinde poate și de feeling-ul Juriului, dar mai ales de aprecierea dosarului concret de candidatură: care dintre oraș este mai decis să facă pasul spre cultura europeană?

Urmează un declick pentru Cluj?

După Untold, între entuziasme și cârcoteli, o echipă locală este pe cale să finalizeze un mega-proiect: este vorba de forma finală a aplicației CEaC, abrevierea pentru Capitală Europeană a Culturii.

Echipa cu pricina, grupată în AsociațiaCluj-Napoca 2021Capitală Culturală Europeană” are termen până mâine să depună aplicația, la care – din declarațiile președintelui Florin Moroșanu – încă se mai lucrează, făcându-se ultimele corecturi. Liniile programului au fost prezentate săptămâna trecută, așa cum anunțam pe http://www.cluj.pro, într-o întâlnire a Asociației la care a fost invitat și primarul Emil Boc, și aprobată a doua zi în Consiliul Local.

Dacă la aplicația Clujului, sub denumirea East of West, se lucrează din 2010, forma finală a fost rescrisă în ultimele 5 luni după recomandările juriului și completată cu proiecte concrete. În prima etapă, susținut de toți factorii administrativi și politici din oraș, a fost vorba de implicarea comunității – vorbim de campania „Clujul merită”. În ultima etapă însă, cea de decizie a acordării candidaturii, este vorba strict de programul prezentat. Spre deosebire de 2007, anul când Sibiul a primit acest titlu, conceptul CEaC a evoluat.

Titlul nu-i este acordat unui oraş pentru patrimoniul său cultural sau pentru oferta sa culturală dinamică. Evenimentele prezente pot sta la baza depunerii candidaturii, dar nu pot constitui candidatura însăşi. CEaC nu este o variantă a patrimoniului mondial UNESCO sau a mărcii patrimoniului european. Clujul poate primi acest titlu, dar aceasta nu se va întâmpla doar ca o confirmare a valorii evenimentelor prezente, ci pentru proiectele culturale cuprinse în programul prezentat, unul orientat spre viitor.

Faptul că există în Cluj multe evenimente nu ne avantajează, pentru acest mega-proiect fiind chiar un handicap (ele oricum se vor desfășura în continuare, Juriul putând decide să favorizeze declick-ul cultural al altui oraș-candidat). Aplicația Clujului cuprinde multe proiecte noi, accentul poate fi pus pe creșterea calității evenimentelor existente, ceea ce interesează Juriul fiind atingerea unei dimensiuni europene. Din spusele lui Florin Moroșanu, stăm bine aici: programul nostru este un echilibru intre cultura de masa și excelența artistică.

Citiți articolul complet pe cluj.buzz

Cum ajungi hater la Untold din 3 poziții

Deși au fost ceva mai mulți participanți față de cei 60.000 anunțați anul trecut, organizarea festivalului Untold fost mai bună anul acesta. Bugetul festivalului a fost și el mai mare cu circa 1 milion de euro, s-au amenajat scene în plus, iar veniturile totale generate au fost cam aceleași cu cele estimate anul trecut, adică 23 milioane euro.

Au apărut și multe comentarii după Untold 2016. Citind printre rânduri, putem desluși câteva mostre de ipocrizie. Iată 3 situații în care riști să ajungi hater al festivalului:

1. Participi și tu la festival; ți se scrie pe wall:

  • nu ieș toată ziua din casă, da îți dai check-in la Antold; ori suntem festivalieri, ori nu mai suntem!

2. Ești clujean, dar nu participi la Untold

  • te enervează aglomerația din centru, dar nu-ți închiriezi apartamentul și pleci din oraș; scrii asta pe facebook

3. Faci comentarii despre festival, menționând aspecte negative

  • din „majoritatea tăcută”, treci brusc în minoritatea vocală; te-ai ales cu o etichetă

În toate aceste aspecte, profesorul Laszlo Alexandru de la Colegiul ”George Barițiu” vede o mega-complicitate socială, comparând situația cu cea de la Caritas.

Exact asta s-a întîmplat și atunci: toata lumea a avut de cîștigat, atît timp cît ilegalitatea funcționa! Așa că s-a constituit o mega-complicitate socială, în care ordinea și legalitatea au fost blocate, prin ordin de la Primăria lui Funar, cu sprijinul presei, care publica listele de „cîștigători”, cu înflorirea CFR-ului (care aducea lumea la Cluj – inclusiv din străinătate), spre bucuria hotelierilor etc.

25 de ani de Internet

Un fenomen care a luat naştere cu 25 de ani în urmă la Centrul de cercetări nucleare CERN din Elveţia a revoluţionat comunicarea şi accesul la informaţie. Îl folosiți chiar acum pentru a citi acest articol: este vorba de internet.

Într-o discuție cu cineva cunoscut pe internet, despre cea mai apreciată dintre libertățile câștigate după Revoluția română din 1989, acesta menționa internetul. Numai că internetul nu are legătură nici cu Revoluția, nici cu România. El i se datorează fizicianului britanic Tim Berners-Lee, care lucra în 1991 în cadrul CERN. El a pus la punct primul browser şi standarde fundamentale cum sunt protocolul de transmisie şi limbajul de programare html. Vreme de vreo jumătate de an, doar cercetătorii din cadrul CERN aveau acces la aceste noutăţi.

Pe 6 august 1991 însă, Berners-Lee a prezentat conceptul World Wide Web mai multor grupuri de online-news, între care alt.hypertext, și a creat la CERN prima pagină web, în care explica ce înseamnă internetul, cum poate fi folosit și includea link-uri către alte pagini. Aceasta este data începând cu care WWW a devenit public. Berners-Lee a renunţat să-şi patenteze invenţia şi s-o comercializeze, asigurând astfel o rapidă răspândire şi perfecţionare a ei.  Iată cum arăta prima pagină web:

 

Întrebat dacă nu e dezamăgit că internetul a devenit atât de comercial, Berners-Lee a răspuns că nu vede lucrurile aşa. Internetul trebuie să fie un spaţiu universal. Aşa că nu trebuie exclus niciun domeniu. Mulţi mă întreabă: Nu eşti dezamăgit că circulă şi atâta gunoi în internet? Dar nimeni nu este obligat să citească totul. Internetul nu este în esenţă decât viaţa privită în oglindă.

Nespuse despre Untold

Festivalul născut ca manifestare a European Youth Capital în 2015 la Cluj odată încheiat, reprezentanții autorităților locale pot raporta ușurați primarului că în perioada festivalului nu s-a întâmplat nimic deosebit, exceptând cele menționate aici, care nu li se pot imputa.

emil-boc-oana-untoldPrimarul nu a lipsit de la baia de mulțime, fiind prezent alături de soție la concertul Armin van Buuren, care a ținut  6 ore în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Untold este festival creat spre a satisface ambițiile regionale ale orașului și care spune multe despre evenimentele pe care reprezentanții săi sunt dispuși să le finanțeze. Diferența între Untold și activitățile culturale care se vor sprijinite printr-un proiect de genul Capitală culturală europeană sunt mai mari decât între a pune muzică și a face/ a interpreta muzică.

Cum stau departe de Cluj Arena, cu excepția primei seri, gălăgia nu m-a deranjat. Singura excepție a fost zgomotul făcut de elicopterul Poliției, chestie hilară totuși. Mai ales că Poliția, altfel foarte atentă să pună la punct puștanii prinși cu o doză de bere sau un gram de iarbă, pare să fi fost ignorat astfel de manifestări juvenile pe durata Untold-ului.

Citiți continuarea articolului pe cluj.buzz

Doodle-ul google cu Olimpiada

Doodle-ul de azi al motorului de căutare (o versiune animată a logo-ului) amintește de Olimpiada de la Rio. Este deja al treilea logo din seria Doodle Fruit Games.

Google-Fruit-stand-796x398.jpg

Așa că, dacă nu puteți merge la Rio (chestie care are și partea ei bună, ținând cont de problemele cu care se confruntă orașul în zilele Olimpiadei: sistem informatic picat, temperaturi mari, stocuri insuficiente de băuturi, cozi kilometrice la intrarea în arenele din parcul olimpic) puteți lua parte la decatlonul olimpic cu fructe imaginat de Alpha-bet. Ieri, un ananas juca tenis:

doodle2

Mâine, cine știe ce urmează 🙂 Urmăriți doodle-urile, unele sunt interactive! Iată mai jos filmulețul dedicat jocurilor.

.

.

Anonymous la UNTOLD: mesaj pe site-ul CTP

Site-ul Companiei de Transporturi Cluj ctpcj.ro a fost spart în prima zi de UNTOLD de către Anonplus.  Această organizație este responsabilă de rețeaua socială a mișcării Anonymous.

Anonymous este un concept care a luat naștere în 2003 pe site-ul 4chan.org:  într-o societate anarhică, comunitatea userilor luptă pentru libertatea internetului, pusă în pericol de oculta și corporațiile mondiale. În 2008 au organizat un protest împotriva Bisericii Scientologice din Los Angeles (v. imaginea; sursă: Wikipedia)

Anonymous_at_Scientology_in_Los_Angeles

Membrii acestei grupări (greșit asociată doar cu un grup de hackeri) poartă când ies în public masca Guy Fawkes popularizată de filmul și banda desenată V for Vendetta. Masca portretizează o față albă cu mustață mare, îndreptată în sus la ambele capete, un zâmbet subtil, obrajii roșii și o barbă subțire verticală și ascuțită.

DIICOT anunța, în urma unei acțiuni de amploare din luna mai 2012, anihilarea grupării de hackeri autointitulată Anonymous România. Mesajul pus pe site-ul ctp revendică acțiunea ca fiind opera celor de la AnonPlus, urmată de un link spre chatul lor și mesajul: AnonPlus puts offline sites that actively contribute to the control of the mases from the corrupt, that by manipulating information and opinions create false realities: this is censorship!

Probabil că n-au reușit să spargă altceva, ori poate vreunul din membrii grupării se va fi enervat așteptând prea mult în vreo stație? Transportul în comun nu a fost afectat, mijloacele de transport ale CTP circulând normal.

Pentru perioada festivalului, CTP a mărit numărul de autobuze, suspendând liniile de tramvai 101 și 102 și deviind rutele de bus 30 – Untold și M26,  pe 21 prelungind programul și pe timpul nopții. De asemenea, toate secțiile spitalelor din Cluj-Napoca au ținut libere 80% din paturi, amânând internările până după festival, ori direcționându-le spre spitalele localităților de domiciliu ale pacienților.

Șah și comunism

Contractul social între stânga și șah, un joc adus de beduinii deșertului, începe de la Marx. Dar și iluministul care răspândise în lucrările sale filozofice contractul social, Jean Jacques Rousseau, juca şah. El mărturisea chiar, fără jenă, că obișnuia să se închidă singur într-o cameră unde juca până la epuizare. Biografii lui Marx au consemnat că acesta era un şahist redutabil și pasionat: când pierdea, devenea agresiv. Și Lenin, se ştie, juca briliant. Fără să fie un bun şahist, Stalin nu era nici slab, dar nu rata nicio ocazie să arate că este un practicant al jocului regilor. Și cu Ceaușescu există imagini la tablă. Comunismul se baza pe câteva iluzii, dintre care una, perversă, era că ar fi precum şahul, raţional. Că ar fi, asemenea șahului, logic, ori că ar fi implacabil.

De la începutul Uniunii Sovietice, şahul nu a fost doar un simplu joc, ci o temă chemată să dovedească supremaţia unui regim politic. Privilegiat de condiţii extraordinare (o bază de selecţie enormă), şahul sovietic a lucrat la construirea imaginii totalitarismului. Exista o singură problemă: campionii URSS, ca şi cei ai lumii (printre care Mihail Botvinnik și Mihail Tal, dar și Bobby Fischer) obişnuiau să fie evrei. O-ntrebare la care nu s-a găsit încă răspunsul, sau un mit: de ce acolo unde forţa minţii face diferenţa, de regulă câştigă evreii?

Și România comunistă încuraja șahul. Grație cluburilor de șah, am avut mari campioni atât în competițiile masculine (marii maeștii Victor Ciocâltea și Florin Gheorghiu, care l-au învins, ambii, pe campionul american Bobby Fischer) cât și la feminin (Elisabeta Polihroniade, decedată în acest an).  Între 1927 și 1972, până la victoria lui Fischer asupra lui Spasski, campionii mondiali au fost din URSS. Acum, campionul mondial este norvegianul Magnus Carlsen, care l-a învins în 2013 pe indianul Viswanathan Anand (2008-2013) reușind să obțină cel mai mare rating ELO din istoria sportului – 2872.

Printre filmele care au la bază șahul merită amintite: Knight Moves (1992), Pawn Sacrifice (2014) și documentarul Bondoc (2014), prezentat la TIFF 2015.

Tradiționalism, globalizare și draculism în Ardeal

Ardealul este o regiune istorică a României apreciată pentru civilizația sa, o combinație de tradiționalism și multiculturalism. Câteva știri recente ni-l arată sfâșiat între menționatele tradiționalisme, globalizare și… draculisme.

*Agitație/aglomerație prin Cluj în prima zi de Untold, nu la fel de mare ca anul trecut, dar așa, cam ca în București. Partea bună este că festivalul s-a așezat, intrând într-o rutină, făcând parte deja din tradiția mioritică numită transhumanță (confundată azi cu transumanismul). Exact așa cum păstorii de ovine își mutau vara turma la pășunile de la munte, iar toamna spre cele de la șes, tot așa  sunt plimbate vara spre Brașov și mai nou, cătră Cluj turmele bucureștene, pentru ca toamna să pască tot prin văile domoale dimprejurul urbei lui Bucur.

UntoldFestival2016

* La Satu Mare, Biserica întinde o mână prietenească (ținând însă, degetele în formă de X la cealaltă, de la spate) magazinului Lidl – al cărui proiect de poziționare în spatele bisericii locale pare de neacceptat de către enoriași. Reprezentanții Bisericii propun cedarea unui alt teren al ei pentru magazin, unde să se realizeze o parcare, pe care apoi Biserica și magazinul să le folosească în comun.

lidl

* în vreme ce vizitatorii se puneau pe drumul spre Untold, Consiliul Local Cluj-Napoca aproba forma finală a proiectului de candidatură a municipiului la titlul de Capitală Culturală Europeană. Este vorba de bugetul proiectului (și câteva corecții ale sumelor defalcate pe ani) ca și de completările aduse lui, după recomandările făcute în urma primei runde de evaluări, la finalul căreia au rămas patru orașe candidate: București, Cluj, Timișoara și Baia Mare.

Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021, precizează că aștepta o poziție oficială a Ministerului Culturii, ale cărui răspunsuri la precizările solicitate de Asociație privind rolul Ministerului au sosit cu întârziere. Se cunosc mulți factori de influență, fostul ministru al culturii,  Daniel Barbu, fiind susținător declarat al Timișoarei în competiția Capitală Culturală Europeană, în vreme ce doi reprezentanți ai juriului actual au făcut parte din echipa care a scris prima variantă de proiect al Bucureștiului.

Aplicația a fost rescrisă conform recomandărilor destul de eclectice ale juriului, care a recomandat atât dezvoltarea programului cultural, care să pună accent pe excelență și nu pe manifestări populiste, dar a solicitat și ca Dracula să nu lipsească din dosarul de candidatură, pe motiv că suntem poarta de intrare în Transilvania, iar pentru turiști Transilvania înseamnă Dracula. O altă recomandare făcută Asociației a fost să nu ignore ori să ascundă (?!) proiectele comunității rome. Mai multe detalii, într-o discuție cu Florin Moroșanu rezumată pe cluj.pro.

Directorul Asociației, Ștefan Teioșanu, a prezentat direcția artistică a programului depus de Cluj și proiectele din dosar. Printre acestea: Centrul de Artă Contemporană care se va face sub bagheta lui Adrian Ghenie, parcul de etnografie intergalactică din pădurea Hoia, recrearea proiectelor valoroase ale celorlalte orașe europene (foste Capitale Culturale), ca și musicalul Dracula la care participă actorii culturali din domeniul muzical.