Capitale și proiecte europene

Cultura este doar un instrument ale politicii europene, iar politicile culturale sunt puse, de cele mai multe ori, în slujba unor considerente (politice) superioare. Așa cum se întâmplă la nivelul statelor membre, unde (prezentăm cifrele din România) bugetul alocat culturii este sub 1% la nivelul bugetelor locale și sub 0,1% din PIB la nivel naționalAcest procent se schimbă odată la 10-15 ani, când țara este invitată să intre într-o competiție europeană, sub influența căreia, doar, din considerentele superioare de care aminteam, se poate umbla la resuscitarea procentelor subunitare alocate culturii.

După cum sublinia șeful Departamentului pentru cultură din cadrul Comisiei Europene, dl. Karel Bartak, în conferința de presă cu ocazia desemnării Timișoarei, este incredibil impactul pe care îl are această arhitectură abstractă, concepere unei strategii culturale.

Clujul a pierdut, deși se credea în pole-position, titlul de Capitală culturală europeană în favoarea Timișoarei, care se pare că a profitat de un culoar favorabil, așa cum arătam într-o analiză publicată pe clujulcultural.ro. Meritul acestor competiții europene este că funcționează ca un catalizator, cu scopul de a scoate la lumină și de a pune în valoare energiile latente ale orașelor candidate; în plus, de a da ocazia echipelor de proiect să construiască orașelor participante arhitecturi culturale de anvergură europeană.

După ce iepuri mai poate alerga Clujul, care a prins gustul competițiilor europene după desemnarea în 2015 drept Capitală europeană a tineretului?

Mai există o Capitală europeană a inovării, una a sportului, și o Capitală europeană verde, care tocmai a fost desemnată pentru 2018 – Nijmegen. La această competiție a participat în premieră un oraș din fosta Europa de Est, care a deschis calea, este vorba de Arad. Candidatura Aradului a fost anunțată în presă, însă desemnarea orașului Nijmegen drept câștigător al competiției pentru anul 2018 și acordarea premiului European Green Leaf, în valoare de 500.000 euro, nu a stârnit în presă comentariile de la anunțarea Capitalei culturale europene – ba mai mult, știrea lipsește cu desăvârșire din presa de limbă română.

Aceasta nu s-a întâmplat pentru că European Green Leaf mai sus-amintit ar fi mai mic decât premiul Melina Mercouri, în valoare de 1.500.000 euro, ci din alte motive: pentru multe asociații culturale, freelanceri și jurnaliști culturali, proiectul Capitală culturală europeană reprezintă o (rară) șansă de supraviețuire, în condițiile unui sector dominat de marile instituții de cultură. Acestea se raportează la excelență culturală, în încercarea de a-și justifica cererile de finanțare la bugetele locale. Care bugete au început să distribuie acel procent de maxim 1% alocat culturile pe evenimente proprii, cum sunt Zilele orașelor, sau către festivaluri independente (muzicale, de film, carte sau teatru).

Dar nu a fost vorba doar de grupul celor implicați ori interesați în cultură, ci și de artiști, cei care funcționează sub egida asociațiilor naționale și cei underground, și de arhitecți (prezenți în toate echipele de proiect), ca dovadă interviul la cald realizat de redactorul-șef al revistei Arhitectura, Monica Lotreanu. Spre deosebire însă de arhitecți, ale căror reacții au fost rezervate, din partea grupului de artiști și a celor implicați în sectorul cultural independent dezamăgirea a fost evidentă. Că această situație nu este caracteristică doar Clujului, o dovedește postarea jurnalistei timișorene Daniela Rațiu, care scria în 23 aprilie pe pagina sa de facebook, citez:

„M-a invitat Iepan Florin azi să particip la o întâlnire între zona independentă din Timișoara și reprezentanții ai primăriei, care, evident, s-au scuzat în ultimul timp și au lipsit. Întâlnire în contextul în care Timișoara candidează la Capitala culturală – să nu te topești de drag?! Am avut așa un sentiment de deja-vu: lipsa asta de strategie culturală unitară a orașului e o problemă veche. Banii câți au fost și sunt, Timișoara nefiind un oraș sărac, se risipesc pe manifestări fără miză. E și culmea că din comisia de cultură care validează proiectele fac parte oameni care sunt practic parte a insituțiilor de stat, a autorității locale, într-un nonșanlant conflict de interese. Cele câteva evenimente care încearcă să ridice orașul la un standard la care ar trebui să fie – festivalul dramaturgiei, cel al festivalului internațional de literatură, nu suplinesc lipsa totală de interes pentru zona independentă, creativă, lipsa unei strategii coerente.

Cei prezenți, Asociația Română a Filmului Independent (Timishort), Asociația Documentor, Asociația Simultan, Asociația Marele Ecran și Asociația Pelicula Culturală, centrele culturale francez și cel german, au deplâns felul în care s-a desfășurat procedura de evaluare și selecție a proiectelor culturale finanțate în acest an de primărie. Pe mine mă amuză – deși e ceva tragi-comic în asta, această selecție, eterna selecție! în urma căreia banii alocați pentru ”Cultură” sunt dați așa să fie fără a urmări o linie, aruncând bani pe manifestări provinciale, fără miză, cu multe zorzoane și brizbrizuri. Și pentru ca Primăria să se spele cumva pe mâini, vorba lui Florin Iepan, a aruncat cartoful fierbinte în curtea Casei de Cultură. Casa asta e o altă gaură neagră a acestei frumoase și liniștite, atât de liniștite că ai senzația că nu o mai auzi, urbe, draga de Timișoara.

Imaginați-vă că în acest an, 114 proiecte au fost depuse de fundații, asociații și ONG-uri cu activitate în domeniul cultural, pentru finanțare nerambursabilă din partea Primăriei Timișoara. Suma totală destinată acțiuni culturale a fost de 1,2 milioane de lei. În vreme ce Clujul, singurul oraș cu un buget de cheltuieli comparabil cu al Timișoarei, a pus la dispoziția sectorului independent cultural, prin două sesiuni de concurs, suma de 8.9 milioane de lei! Atâția și atâția ani trecuți fără sens și orașul ăsta nu are un Cinematograf! Filmul de artă, filmul de festival stă pe stand by pentru că orașul vrea Mall-uri, cât mai multe mall-uri dacă s-ar putea câte un mall la fiecare colț de stradă să avem unde să facem window-shopping, să ne înfruptăm cu hamburgeri, și să admirăm florile de plastic care străjuiesc intrarea în magazinele de firmă. Țării cât mai multe mall-uri!

Vizionările de filme de artă/de festival au loc pe unde se poate, pe unde se încropește ceva, pe unde sunt primiți visătorii/naivii/obsedații de cultură independentă. Înainte spre Capitala Culturală!” – am încheiat citatul.

Sunt și persoane care râd în barbă de eșecul Clujului, invocând partizanatele ori excelența, cu toate că recomandările UE sunt de formare a publicului și țin cont de impactul acțiunilor. Greu poți câștiga un proiect european sau AFCN cu o altă revistă culturală sau un alt spectacol la care va avea acces un public elitist, dar restrâns. Din acest motiv, pare-se, proiectele promovate (și uneori, adjudecate) de generația noilor manageri culturali (auto-numiții culturepreneuri) pot suna populist celor nefamiliarizați cu mecanismele de atragere a fondurilor europene – care mai încă mai speră, ca și mine, că acestea pot fi alocate de la buget, și nu smulse prin proiecte și acțiuni costisitoare.

Acesta este un paradox al României: în condițiile în care bugetele sunt supuse presiunilor (adesea, la limita supraviețuirii), românii își doresc accesul la cultură, cu toată subfinanțarea. Chiar dacă ea se află (teoretic) în vârful piramidei lui Maslow, pentru români nu ține de snobism, și ca dovadă, continuăm să credem în supraviețuirea prin cultură.

Foto: caricatură din presa franceză cu ocazia desemnării Marsiliei drept Capitală culturală europeană 2013

marseille-capitale-culture

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s