Ardealul este o regiune istorică a României apreciată pentru civilizația sa, o combinație de tradiționalism și multiculturalism. Câteva știri recente ni-l arată sfâșiat între menționatele tradiționalisme, globalizare și… draculisme.
*Agitație/aglomerație prin Cluj în prima zi de Untold, nu la fel de mare ca anul trecut, dar așa, cam ca în București. Partea bună este că festivalul s-a așezat, intrând într-o rutină, făcând parte deja din tradiția mioritică numită transhumanță (confundată azi cu transumanismul). Exact așa cum păstorii de ovine își mutau vara turma la pășunile de la munte, iar toamna spre cele de la șes, tot așa sunt plimbate vara spre Brașov și mai nou, cătră Cluj turmele bucureștene, pentru ca toamna să pască tot prin văile domoale dimprejurul urbei lui Bucur.
* La Satu Mare, Biserica întinde o mână prietenească (ținând însă, degetele în formă de X la cealaltă, de la spate) magazinului Lidl – al cărui proiect de poziționare în spatele bisericii locale pare de neacceptat de către enoriași. Reprezentanții Bisericii propun cedarea unui alt teren al ei pentru magazin, unde să se realizeze o parcare, pe care apoi Biserica și magazinul să le folosească în comun.
* în vreme ce vizitatorii se puneau pe drumul spre Untold, Consiliul Local Cluj-Napoca aproba forma finală a proiectului de candidatură a municipiului la titlul de Capitală Culturală Europeană. Este vorba de bugetul proiectului (și câteva corecții ale sumelor defalcate pe ani) ca și de completările aduse lui, după recomandările făcute în urma primei runde de evaluări, la finalul căreia au rămas patru orașe candidate: București, Cluj, Timișoara și Baia Mare.
Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021, precizează că aștepta o poziție oficială a Ministerului Culturii, ale cărui răspunsuri la precizările solicitate de Asociație privind rolul Ministerului au sosit cu întârziere. Se cunosc mulți factori de influență, fostul ministru al culturii, Daniel Barbu, fiind susținător declarat al Timișoarei în competiția Capitală Culturală Europeană, în vreme ce doi reprezentanți ai juriului actual au făcut parte din echipa care a scris prima variantă de proiect al Bucureștiului.
Aplicația a fost rescrisă conform recomandărilor destul de eclectice ale juriului, care a recomandat atât dezvoltarea programului cultural, care să pună accent pe excelență și nu pe manifestări populiste, dar a solicitat și ca Dracula să nu lipsească din dosarul de candidatură, pe motiv că suntem poarta de intrare în Transilvania, iar pentru turiști Transilvania înseamnă Dracula. O altă recomandare făcută Asociației a fost să nu ignore ori să ascundă (?!) proiectele comunității rome. Mai multe detalii, într-o discuție cu Florin Moroșanu rezumată pe cluj.pro.
Directorul Asociației, Ștefan Teioșanu, a prezentat direcția artistică a programului depus de Cluj și proiectele din dosar. Printre acestea: Centrul de Artă Contemporană care se va face sub bagheta lui Adrian Ghenie, parcul de etnografie intergalactică din pădurea Hoia, recrearea proiectelor valoroase ale celorlalte orașe europene (foste Capitale Culturale), ca și musicalul Dracula la care participă actorii culturali din domeniul muzical.
un fel de jurnal 
Lasă un comentariu