Orașul și pârghiile economice

N-am fost amator de jocuri gen Monopoly, Virtual City ori SimCity – poate fiindcă am simțit că aceste simulări nu se aplică orașelor românești. O fi fost o perioadă când dezvoltarea industrială (forțată) a acestora presupunea aplicarea unor strategii în timp real, dar sub pretextul decomunismizării și mai ales a liberalizării, acestea au fost lăsate baltă.

Dintre serviciile publice, utilitățile au fost primele privatizate. Companiile de livrare a gazului, electricității, plus cele de cablu și telefonie sunt printre cele mai rentabile din economia românească. Au rămas doar cele generatoare de probleme: serviciile de salubritate și cele de apă-canal. Sunt patru mari caracteristici de care depinde viața de oraș:

  • fluxurile financiare generatoare de locuri de muncă
  • rețea de transport (drumuri + mijloace de transport)
  • spații construite (locuințe, clădiri comerciale / de afaceri)
  • viață culturală/turism (teatru, săli de cinema, localuri)

Pentru Cluj, un factor important îl constituie sediul Băncii Transilvania și al câtorva firme așa-zise de IT, care generează fluxuri constante de capital. Rețeaua de transporturi, care abia ține pasul cu extinderea orașului, este mai degrabă un factor de frânare a dezvoltării sale. În schimb se construiește mult (și, încă, haotic – deși există un nou PUG), datorită cererii: tineri/absolvenți care aleg să vină ori să rămână aici, iar viața culturală/de noapte este destul de animată. Prețurile terenurilor intravilane însă, deși ritmul construcțiilor este în scădere, sunt la fel de mari.

Ce pârghii au rămas în mâinile administrațiilor locale? Mai pot ele stimula apariția de locuri de muncă în arealul arondat sau totul ține de hazard? Înainte de asta, se pune întrebarea dacă un primar ales (politic) trebuie să fie și un bun manager, sau este suficient să aibă o viziune de dezvoltare urbană pe care s-o încredințeze unui city-manager? Instituţia city-managerului are originea în USA şi este utilizată în sistemul administrativ anglo-saxon. Printre ţările europene în care primarul delegă atribuţii unui city manager se numără Marea Britanie, Germania, Suedia, Danemarca, Olanda şi Belgia. În Legea 215/2001 a Administraţiei Publice Locale se reglementează locul, rolul şi atribuţiile administratorului public (aşa cum este numit city-managerul de legiuitorul român).

În fapt, primarii se tem să semneze și folosesc city-managerul drept paravan. „Primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite” – zice (fără să oblige) legea, care permite mai degrabă angajarea unui director (strateg) economic, pe lângă contabilul-șef al instituției. Spre deosebire de vice-primarii susținuți (politic) de consilieri, în afară de stabilirea unui circuit al documentelor în Primării, city-managerii nu se prea pot lăuda cu mari realizări. Ei pot coordona aparatul de specialitate sau serviciile publice locale. Dacă în Cluj acest model nu s-a implementat, comuna Floresti are city manager ajuns, deja, la al doilea mandat, în persoana lui Albert Zoltan, absolvent de Inginerie Economica.

Economia unui oraș (de la numele grecesc oikos + nomos =  legile casei) ar trebui să se ocupe de gestionarea resurselor existente şi de garantarea acestor resurse pentru generaţiile viitoare. Ceea ce defineşte însă economia actuală este o mare risipă de resurse, în goana după profit imediat: producția de bunuri se face cu pierderi de resurse (energie și material), ca și comercializarea (transport, centre comerciale) și consumul lor (ambalaje, deșeuri).

Nici primăriile, unde această presiune nu există, nu fac excepție. Oraşul, dincolo de a fi un motor economic ori catalizator dezvoltării, este şi un model de auto-suficienţă. Deși (se spune că) trăim într-o societate informaţionale, această informație este consumată selectiv: “ecosistemul” urban este autofag informaţional (consumând în special informaţia pe care o admite în sfera sa de influenţă sau pe care o produce) şi, prin urmare, nu se prea poate numi ecosistem.

– va urma –

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s