Cartierul European din Bruxelles

Bienvenue à Euroland, numea într-un articol al său cotidianul La Libre Belgique, cartierul instituţiilor europene. Aici, restaurantele trattoria frecventează barurile sushi şi cea mai modestă librărie propune cel puţin 50 de ziare internaţionale. Un cartier pe care bruxelezii l-au acceptat întotdeauna cu oareşce dificultate, scrie cotidianul: Zonă administrativă fără suflet, ghetto de gulere albe, apartheid economico-social, cuvintele riveranilor nu au fost niciodată tandre despre locul care adăposteşte 50 000 de funcţionari şi numără mai mult de 3 milioane de metri pătraţi ocupaţi. Ziarul parcurge istoria cartierului de când Beneluxul şi-a implantat birourile, în 1948.

Înconjurat de Jourdan, Matonge și Royal, cartierul European se diferențiază clar, prin clădirile sale de oțel și sticlă, de celelalte cartiere bruxelleze. Aici găsești restaurante moderne și centre noi de afaceri. Un cartier care, potrivit scriitorului Thierry Demey, este până la urmă reflexul construcţiei europene: încâlcit şi imprevizibil. Un panou pestriț, cu litere roz, galbene şi verzi, te invită să treci pragul unei librării din strada Froissart: o gamă largă de cărţi în engleză, spaniolă, italiană, germană, olandeză, greacă, rusă şi scandinavă. În spatele tejghelei, Coralie calculează; sunt trei ani de când librăria s-a instalat în proximitatea instituţiilor europene. Am venit aici fiindcă speram să atragem o clientelă diferită de cea a primului nostru magazin din centrul oraşului. Ne gândeam că funcţionarii europeni sunt oameni mai cultivaţi, interesaţi de cărţi, dar nu este neapărat adevărat. Mulţi localnici vin de asemenea în magazin. Librăria, închisă în weekend, funcţionează mai ales în pauza de prânz şi la sfârşitul orarelor de birou.

Ce ar mai fi de zis despre Cartierul cel mai European din cel mai european oraș – asta în contextul competiției Capitală Culturală europeană? Dacă orașele românești sunt încă foarte departe de cele europene, avem măcar avantajul periferiilor, care sunt (încă) foarte, dar foarte civilizate față de periferiile Parisului ori ale Bruxellesului. Spun asta la modul livresc, desigur, nu c-aș fi reușit să lucrez, să mă-ntrețin și să mai și umblu prin Europa. Despre periferiile Parisului am aflat prin Dheepan iar despre ale Bruxellesului odată cu  alerta teroristă din noiembrie. Ce știe UE despre Europa, atâta vreme cât în același oraș – Bruxelles – Cartierul European se învecinează (la periferie, e drept) cu cartierul Moelembeck, unde marocanii și alți teroriști făceau legea? Și în general, ce știe centrul despre periferiile sale?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s