Capitala culturală europeană

„Capitala Culturală Europeană” la 30 de ani de la prima acțiune

sibiuÎn 1985, Atena era desemnată de Parlamentul european drept prima Capitală europeană a culturii. Sună formal, sau ce să zic, nu sună nicicum – chestie de formulare, ori de traducere? Eu aș fi preferat Capitală a culturii europene 🙂

Cert e că din 2007 s-a mers pe înfrățiri: un oraș din Europa Occidentală în duet cu altul din Europa Centrală și de Est. Așa intra Sibiul în parteneriat cu Marele Ducat al Luxemburgului, unul viabil și azi. În 2021 ne vine rândul iar: un oraș din România va împărți acest titlu cu unul din Grecia și cu încă un altul din țările candidate și potențial candidate la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru; Serbia stă o tură fiindcă are reprezentant în 2020).

Ce oraș are cele mai mari șanse?

Judecând atât după patrimoniul cultural, cât și prin comparație cu nominalizările de până acum, Clujul are cea mai mare șansă: sunt preferate nu chiar cele mai mari orașe (gen București), pentru a da o șansă de dezvoltare următoarelor. Este cazul celui de-al doilea oraș din Bulgaria, Plovdiv, ales drept una din Capitalele culturale 2019 sau al celui de-al doilea din Danemarca, Aarhus – pentru 2017 – în tandem cu Paphos din Cipru. În acest an avem drept Capitală estică Pilsen – al patrulea oraș ca mărime din Cehia, sediul Skoda și al berii Pilsner.

cluj-napoca

Capitala culturală a dezamăgirii și cine a murit frumos

Iașiul, singurul competitor real al Clujului, a ieșit din cursă spre dezamăgirea intelectualilor săi, datorită (zic ei) „misecuvinismului” și a lipsei de profesionalism a echipei de proiect. În vreme ce o altă echipă de proiect, coordonată de Vlad Tăușance, puncta pentru un outsider: Baia Mare, rămasă pe lista scurtă. Brașovul, cu a sa „Civilisation of the Mountains” și Aradul, cu „cea mai frumoasă gară”, au pierdut frumos. Timișoara, cotropită imobiliar de clanurile rrome, la fel ca și Bucureștiul, un oraș eclectic, sunt la câteva lungimi distanță de Cluj.

Timisoara

Acum să vedem, cui folosește această competiție?

Asta dincolo de o creştere semnificativă a respectului de sine şi a mândriei faţă de oraş în rândul cetăţenilor, și, potrivit noului limbaj de lemn european:

  • o implicare mai mare în raport cu oferta culturală a oraşului, în special a unor categorii de public a căror participare e mai puţin probabilă?

baia-mare

Argumentele principale ar fi, spicuind de pe site-ului oficial, cum că:

  • titlul de Capitală europeană a culturii a acţionat ca un catalizator pentru o schimbare majoră a oraşului sau a unei zone a oraşului, ca și
  • o mai bună înţelegere şi un profil mai bine definit la nivel internaţional, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului şi o reputaţie mai bună.

Adică o prezență semnificativă pe harta turistică și culturală a Europei. Să vedem.

bucuresti-optimist

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s