Titluri și filme de succes – pentru adolescenți

sub-aceeasi-steaLa prima vedere, trei ar fi autorii de succes ai genului de literatură pentru adolescenți (un gen uitat la noi, după Constantin Chiriță – autorul Cireșarilor). Vorbim de James Dashner (Maze Runner) Suzanne Collins (The Hunger Games) și John Green (The Fault in Our Stars).

Tot trei este și cifra magică pentru fiecare autor – cel puțin în gândirea simplificată, ultra-pragmatică a producătorilor de la Hollywood. Vă amintiți teoria chibritului? Este format din partea de sus, cea de jos, și cea din mijloc. Ei bine, cam asta e și rețeta: se ia o carte de succes (care asigură o bază de spectatori), se face un pic de vâlvă pe internet despre turnarea unui film după ea, urmează lansarea de mare succes, peste un an-doi un sequel, urmat de un pre-quel, funcție de cat de bine se vând și se cumpără drepturile de ecranizare și apoi franchisa.

The_Maze_RunnerSă luăm seria filmelor după James Dashner. Prima ecranizare (Maze Runner) a fost încredințată lui Wess Ball, care și-a făcut cu aceasta ocazie debutul regizoral, în 2014, după un scenariu adaptat de Noah Oppenheim (trecut apoi la adaptarea seriei Divergent) și T.S. Nowlin. Rezultatul a fost un mare succes de box-office (34 mil USD) care a acoperit deja înainte de sfârșitul primei săptămâni de la lansare cheltuielile de producție ale filmului. În final, această primă ecranizare a francizei a multiplicat de 10 ori investiția. 20th Century Fox au fost atât de siguri de succes încât au început să lucreze la sequelul The Scorch Trials cu un an înainte de lansarea The Maze Runner. A fost promovat mai tânărul co-scenarist T.S. Nowlin și importați doi actori din The Game of Thrones: antagonistul irlandez Aidan Gillen în rolul lui Jason the Rat și suportiva Nathalie Emmanuel.

Paper_Towns_coversSărim peste Jocurile Suzannei Collins, despre care o să vorbim cu altă ocazie, ca să trecem la John Green. Ecranizarea de succes a romanului său Sub aceeași stea a fost urmată de una cu mai puțin succes – este vorba de Paper Towns. Probabil că producătorii au anticipat un succes bazând-se pe faptul că volumul a fost interzis în școli datorită conținutului sexual explicit. Această carte (ca și filmul adaptat de Fox 2000 după ea) exploatează însă mai degrabă misterul din jurul protagonistei, un mister creat mai degrabă în imaginația naratorului, decât existent în realitate.

Enumerarea acestor titluri scrise pentru un public anume (și ecranizate așișderea) m-au dus cu gândul însă la un alt gen de literatură cu și despre copii, este vorba de Împăratul muștelor al britanicului (Sir) William Golding care deschide o cu totul altă perspectivă asupra lumii. Subiectul este de discutat și mai ales exploatat, căci prezintă interes nu doar didactic, ci și practic – genul fiind unul neglijat în literatura și cinematografia românească contemporană. 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s