I like you if you like me 2

10Am început să vă spun de limita critică – haterii, my facebook critical mass. De cum confund wall-ul cu pagina de blog, fiindcă am pretenția că s-ar putea purta un soi de (mici, scurte – fără a fi totuși minore ca importanță) dialoguri, pe baza acelor așa-zise (de către wordpress.com) articole publicate pe blog și share-uite pe facebook. Și despre cum manifestările de întreținere a listei de prieteni de pe facebook, cu toată aparența corectitudinii politice care se aplică în general aici, mi se par acum atitudini extremiste.

23Aceasta pentru că orice comunicare lipsită de limbajul non-verbal al trupului și al mimicii, orice comunicare exclusiv verbală zic, este o extremă. Sigur, putem comunica doar în cuvinte scrise, dar se pierde mult din frumusețea mesajului. Cuvintele pot îngloba ceva din această frumusețe, dar ajung să dețină o prea mare putere, și cu timpul devin corupte. Forțăm din vorbe ce nu putem confirma din expresii ale feței, gesturi ale mâinilor, sau inflexiuni ale vocii. Și exagerăm, ca să-nțeleagă celălalt ideea, și mințim.

30Telefonul este ceva mai mult decât o abstractă formă de comunicare, el este un mijloc de a ne teleporta vocile. Într-un dialog telefonic, și vocea și pauzele dintre cuvinte – tăcerea – pot spune mai mult decât ele, câteva goale cuvinte. Tot plimbându-ne așa dintr-un mijloc de comunicare într-altul, s-ar putea ca până la urmă tehnologia să descopere idealul, un soi de proiecție holografică a imaginii celuilalt, care să nu ne mai priveze de nici unul din atributele sale fizice. De aici ajungem la definiția care ne interesează a masei critice: un sistem/mijloc de comunicare nu are nici o valoare până la atingerea masei critice de utilizatori.

3La începutul acestui week-end, adică vineri, Mark Zuckerberg a raportat o cifră foarte rotundă de utilizatori activi într-o singură zi pe facebook – 1 miliard de persoane. 1 din 7 locuitori ai planetei. Totalul utilizatorilor s-ar ridica la aproximativ 1,5 miliarde/lunar, dar nu toți intră zilnic. Cu toate că utilizarea acestui serviciu este (cel puțin aparent) gratuită, simțim cu toții influența unor elemente mercantile. Și nu vorbim aici de informațiile furnizate de facebook cu privire la comportamentul nostru pe internet, din vânzarea cărora (alături de publicitate) s-ar părea că-și obțin administratorii business-ului veniturile.

Ci despre trocul de like-uri folosit de miliardul de utilizatori. Cum vă explicați că și-a făcut loc acest comportament mercantil, într-un serviciu, mijloc de comunicare sau socializare (ziceți-i cum vreți) gratuit? Cum a ajuns vechiul dicton roman DO UT ES sau românescul îți dau ca să îmi dai, comportament dominant – azi, aici?

Anunțuri

2 comentarii

  1. mariusoliviu · August 29, 2015

    Reblogged this on un fel de jurnal.

  2. mariusoliviu · August 29, 2015

    Reblogged this on biblioteca de filme.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s