La mulți ani, Eva!

29Săptămâna trecută a fost ziua nepoatei mele: Evi a-mplinit rotunda vârstă de 4 anișori. Asemănător cu a mea, care voi avea o bună perioadă de-acu’ înainte, 4zeci și ceva. Am mirosit eu cum stă treaba cu zilele astea onomastice încă de la 35 când mi-a zis cineva ceva gen 70 de ani jumate, dar eram prea necopt ca să mă dumiresc.

Oricum, n-am ajuns la ziua lui Evi. Mi-am sunat sora s-o felicit și s-o-ntreb dacă se-ntâmplă ceva eveniment cu tort și lumânări, dar cum ea n-a răspuns, am dedus că se descurcă ele în familie. Spre rușinea mea, nici nu m-am dus până acolo cu o floricică ori măcar c-un ou Kinder. Scuze găsim foarte ușor chiar și când nu e cazul: eram și leșinat de căldură, și fără bani – ce mai contează! ideaa e că nu m-am prezentat, halal să-mi fie 😦

Am postat în schimb pe facebook-ul fericitei mămici felicitări, în rând cu restul lumii, și-am întrebat, iar soră-mea mi-a răspuns:

– La mulți ani Evei! Știe ce înseamnă ziua asta?

– Să vezi ce drăguță-i, mi-a răspuns Nina.

– Eu îi zic: la mulți ani, Evi și ea-mi răspunde: la mulți ani, mami!

După cum bănuiam: copiii nu pricep (încă) obiceiurile noastre comerciale, cu tort și cadouri. Sigur că se bucură de ele, ca de fiecare zi. Nu cred c-ar trebui să-i învățăm prea devreme cu ziua lor, de care vor afla oricum de la ceilalți copii. Vor învăța s-o aștepte cu tot ce vine ea frumos: felicitări, cadouri, tort. Și-abia pe la vârsta asta ingrată de 4zeci și, vor învăța să se și dezobișnuiască de ea. Vine o vreme când începi chiar să te-ascunzi, așa cum am reușit eu anul ăsta, fapt care m-a amuzat copios.

Am chiar și-o postare pe undeva: cum m-am ascuns de ziua mea pe facebook. Ideea mi-a venit de la o verișoară; avem zile de naștere consecutive. După ce-am felicitat-o pe Iulia, mi-a replicat, vădit încurcată (se apropie și ea de vârsta fatidică):

– Lasă că-ți vine și ție rândul, mâine ți-o întorc!

– Nu știu dac-o să reușești, i-am zis, că eu m-ascund.

– Cum să te-ascunzi? Unde te-ascunzi? Tot te sun!

– Mai vedem noi, am făcut eu pe misteriosul.

Ideea încolțise deja. Așa c-am intrat la About -> Details About You, am schimbat luna și ce să vezi? Nu m-a mai sunat aproape nimeni! Doar rudele și prietenii adevărați. La sfârșitul zilei, în sfârșit și vară-mea, gâfâind:

– Auzi, tu chiar nu m-ai prostit. Era să uit! Cum naiba?

– Păi am intrat acolo și mi-am schimbat data. E?

– Da măi, ce să zic. Hai, la mulți ani!

– Mersi 🙂

Cam așa stă treaba cu onomastica la vârsta a doua. Dar nu asta voiam să spun de fapt, iar partea tare abia de-acu-nainte urmează, inspirată de Evi și de încă (alt)cineva, nu dau nume că nu-l am. Și fiindcă am de lucru, o să continui mai pe seară 🙂

– a suivre –

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s